despre prietennie partea 1

Nu am stiut cum sa imi fac prieteni, ei bine domnilor timpul a fost crud cu mine si am imbatranit . Imi amintesc ca mic fiind, eram cel mai timid din clasa, daca imi placea o fata o evitam mult. Nu am avut pe nimeni caruia sa ii povestesc despre visele, pasiunile mele. Singurii mei prieteni erau cartile. Nu stiu cum dar ma uit la cei din jur si imi doresc sa fiu exact ca ei. Cand privesti un om pe strada ti se pare atat de fericit, nu ii pasa de criza economica, de faptul ca are un serviciu de tot stiti voi, pur si simplu omul respectiv iese la o bere cu prietenii sai. Tanar fiind,nu ma pasionau decat cartile, ele erau singura placere unde putem savura cele mai cunoscute vinuri, intalni cele mai senzuale femei... Dupa un timp cartile au inceput sa para inutile, nu faceau decat sa ma tina captiv in acele lumi ireale. Uneori te trezesti singur, intalnesti poate femeia visurilor tale si nu ai cui povesti. Cartile isi pierd treptat misterul si nu te mai asculta deloc ai vrea sa evadezi dar inima nu accepta sa primesti un refuz.

daruieste un strop de culuare

Desenul inseamna curaj, iubire, incredere, daruire, speranta. Nu suntem artisti ci simpli oameni care incearca magia culorilor, desenul nu ne face mai bogati ci ne intareste inimile de fiecare data cand suntem incatusati . Priveste o secunda in jurul tau, lumea care ti se arata pare disturbatoare, daca privesti atent vei obsv pe langa maldarul de gunoaie un strop de culuare, incerca, viseaza, daruieste si descopera lumea prin desen.

Alb negru si putin color

Alb negru

si putin color

Abstract sau poate nu,

E cuvantul care prinde azi contur

Si te roaga sa il desenezi

Fara sfiala ci cu emotii

Te implora si nu te lasa

Pana nu il pui pe hartie.

ROXEB (ROX-SEB)

Suntem doi oameni care au descoperit desenul impreuna, iubind, visand, suferind dar ajungand mereu la suprafata.

Am inceput sa desenam acum un an, inceputul a fost destul de greu dar am ajuns pana aici si asta inseamna ca suntem puternici.

Suntem Sebastian si Roxana si speram ca desenele noastre sa deschida, acele suflete care iubesc si care cred.

Sebastian m-a invatat taina desenului, urmand cativa pasi am ajuns sa creez mici tablouri, nu suntem perfecti si nici nu vrem asta, conteaza sa daruim, sa fim modesti si puternici.

Acum cateva luni nu stiam sa desenez, desenul era o enigma pentru mine, pur si simplu il priveam pe Sebastian cum desena si ma intreabam, oare eu pot?

Intr-o seara l-am rugat sa imi faca un portret si cand l-am privit, parca nu eram eu, atunci furioasa foc am luat o foaie si am inceput sa desenez, desigur ca desenul meu era caraghios dar ... asa am inceput aceasta calatorie.

De atunci nu trece o zi fara sa desenez, sa desenam, impreuna, cand este doar unul e greu dar cand suntem impreuna desenele noastre prind viata, si tot ce stim este ca darunind vom dobandi: iubire, speranta, viata...

Nu trebuie sa fii pictor sa faci un tablou, nu trebuie sa fii muzician ca sa compui o melodie, este necesar ca din cand in cand sa iti asculti inima si sa dai frau liber imaginatiei.

Va invitam pe aceasta cale, daca va face placere, sa savurati impreuna cu noi o ceasca de cafea si sa ne impartasiti impresiile si dorintele voastre.


Va asteptam zilnic aici cu noutati si speram sa ne includeti in lista voastra de persoane interesate.

Cu mare drag va pupam pe suflet.